Home » Featured, Filme, Reviews

Up in the Air: Mai mult decat o paranteza

26 January 2010 102 views Un comentariuPostat de Sebastian M. Ceolca

Prin Up in the Air, regizorul Jason Reitman faciliteaza o conexiune structurata pe efectele Crizei Economice asupra societatii actuale si a resimtirii ei la inserierea anumitor tematici specifice cinematografului clasic, al evocarilor unor vieti traite in viteza, truffaldiene – as zice – pana intr-un punct (v. La Peau douce), in care restructurarile si concedierile masive din sanul marilor companii din Statele Unite fac subiectul, aici, unei comedii dramatice, unde umorul si consecintele lui reusesc sa se sincronizeze (performanta destul de rara, altfel, a procedeului-sincron) intr-o forma, mai degraba, alternant-deruntanta (de preferat) decat sofisticata.

upintheair

Asadar, eclectic, Up in the Air constitue o provocare: acceptarea hazului de necaz, ca parte pregnanta in cotidianul actual, ori o eviscerare sistematica a moralitatii lui Ryan Bingham (inteles in totalitate de G. Clooney) si o empatizare cu el – pentru care familia si valorile ei nu reprezinta decat continutul unui rucsac greu, imposibil de carat, o merafora motivationala, in care o aventura pasagera convinge, initial, ca stilul lui de viata alienat e o alegere corecta si privilegiata.

upintheair2

Meritul lui Reitman este reusita compartimentare atent programata si surprinderea starilor de spirit, care intocmai “feliilor de viata” oscileaza cand spre optimism, cand spre pesimism, in timp ce personajele actorilor G. Clooney, V. Farmiga si A. Kendrick par a fi intruchiparile Pragmatismului, Conformarii si Ratiunii, un nucleu omogen, intr-un continuu tranzit in care destinatiile nu detin decat un rol informativ – ample panoramice vericale ne poarta sacadat ca intr-un sotron pe harta Americii – si gazdele ce fac doar obiectul distractiei, al interactionarii si al exercitarii slujbei lor – aceea de a concedia oameni.

upintheair3

Atunci cand, spre sfarsit, filmul devine aproape muzical, atunci cand eroului i se spune – in incercarea lui disperata si tarzie de a deveni omul pe care intotdeuna l-a dispretuit – ca nu reprezinta “decat o paranteza”, empatia si solidaritatea cu un om silit sa se retraga intr-un mediu din care se si vedea scapat, configureaza definitiv Up in the Air ca fiind… mai mult decat o paranteza.

upintheair4

Un comentariu »

  • James76 said:

    Admirabil apel la memorie faci prin similaritatea filmului cu minunatul”Pielea Catifelata” al lui Francois Truffaut,si numai prin asta,imi aduci aminte de un film de mult uitat si omis,adesea,pe nedrept-fie si cand se vorbeste despre Truffaut !

    …rock on Sebastian

Lasa un comentariu!

Adauga comentariul tau mai jos, sau poti face trackback de pe site-ul tau. Te poti si abona la aceste comentarii via RSS.

Fara injuraturi. Ramai pe subiect. Fara spam.

Poti folosi urmatoarele taguri:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest weblog are activata optiunea Gravatar. Pentru a-ti alege avatarul recunoscut si pe alte bloguri, inregistreaza-te la Gravatar.