You are here
Home > Featured > Interviu cu regizorul Ciprian Alexandrescu: „Imi place sa-mi aleg povestile din mediul urban.”

Interviu cu regizorul Ciprian Alexandrescu: „Imi place sa-mi aleg povestile din mediul urban.”

Ciprian Alexandrescu s-a nascut pe 27 iunie 1978 in Timisoara. A abosolvit in 2007 UNATC-ul.

A regizat scurt metraje precum Real, Punga de plastic, Acasa, Lunch Time.

Scurt metrajul sau Interior. Scara de bloc a fost selectionat la cea de-a 61-a editie a Festivalului International de Film de la Cannes, in sectiunea Cinefondation. Filmul a avut peste 20 de participari in festivaluri internationale si a castigat o mentiune speciala la festivalul international de film IndieLisboa din Portugalia in 2008.

A fost co-producator al filmelor: Ticalosii (r. Serban Marinescu), Iubire de-o noapte (r. Florin Kevorkian) si Pescuit sportiv (r. Adrian Sitaru).

Din 2008 este Presedintele Festivalului International de Film de la Iasi, a carui prima editie a avut loc in luna septembrie 2009.

In acest an a prezentat la Timishorts, in premiera mondiala scurt metrajul Lunch Time, remake al filmului cu acelasi nume realizat in timpul scolii, in sectiunea Timishorts. Sectiunea se concentreaza asupra unui cineast originar din si/sau stabilit in Timisoara si prezinta scurt metrajele importante ale acestuia.

Anul viitor spera sa se apuce si de primul lung metraj.

Iata mai jos un interviu cu regizorul si producatorul Ciprian Alexandrescu.

ciprian2

Emanuel Lazarescu: In ce moment ti-ai dat seama ca vrei sa te faci regizor?
Ciprian Alexandrescu: Pai eram in Germania deja, si pur si simplu m-am tot gandit ce as mai putea face pe langa actorie. La aceea vreme m-am gandit la Regie Teatru, dar in viata mea si-au facut loc regizori de teatru ca Radu Apostol, Ana Margineanu, Alexandru Berceanu si cred ca a preferat sa ii las pe ei sa isi faca meseria deoarece credeam si cred enorm in talentul lor si am preferat sa nu. Asa, intr-o zi mi-a venit ideea sa fac film, pur si simplu. Zis si facut, am plecat din Germania, am venit la UNATC, am fost acceptat si na… am terminat facultatea si sa vedem ce mai vine…

Emanuel: Cum iti alegi subiectele?
Ciprian: Imi place sa-mi aleg povestile din mediul urban. Din pacate sunt un “copil de asfalt”, m-am nascut intr-un oras, Timisoara. M-am nascut “intre blocuri”, si intotdeauna m-au atras povestile care se nasc in acest mediu urban. O parte din aceste povesti s-au nascut din realitate. Interior. Scara de bloc este un caz real, intamplat in Bucuresti. Lunch Time la fel, este inspirat dintr-o intamplare reala. Pur si simplu surprind un moment de viata care-mi place, imi spune ceva, interactioneaza cu mine, si incerc sa construiesc in jurul lui. Sau vreau sa spun ceva, sa fac un statement precum in documentarul Acasa.

Emanuel: Care din scurte metrajele regizate pana acum ti-e cel mai drag?
Ciprian
: E greu sa spun asa, nu stiu… Fiecare imi e drag in felul lui, sunt copii mei pana la urma. Primul mie drag (ReaL) caci cu el am luat primul premiu pe film din viata mea, era in anul I. Si cred ca a fost prima data cand am simtit ca pot face asa, film.

Al doilea, Filmul documentar Acasa, imi e foarte drag datorita subiectului, a faptuui ca dupa ani m-am intalnit cu oamenii pe care ii stiam si care au realizat un lucru minunat (acel spectacol cu copii strazii) si care a fost o experienta minunata.

Interior. Scara de Bloc imi e drag pentru ca am simtit prima data ca fac un film in regim profesionist, ca imi pun probleme, ca procesul de realizare creativ a fost foarte aproape de ceea ce insemna sa fii un creator de film, m-am luat in serios (rade copios) si ca a adus o schimbare majora in mine, in modul meu de perceptie fata de sine, si care mi-a adus mari satisfactii profesionale.

Un Barbat urmareste o Femeie imi e drag deoarece a reusit un lucru greu: sa stranga 6 regizori la un loc si a fost un proiect interesant.

Emanuel: Tu ai avut mana buna si l-ai lansat, ca sa zicem asa pe Tudor Aaron Istodor in scurt metrajul Real din 2004. Cum ai ajuns la aceasta alegere?
Ciprian: Simplu, l-am vazut mi-a placut si l-am luat. Credeam ca fiind fiul lui Maia Morgenstern va avea fite. Am verificat, nu avea, asa ca nu am ezitat (rade). Si nu am gresit.

Emanuel: In 2007 ai regizat Interior. Scara de bloc. Spune-mi cateva ceva despre acest proiect. Cum ti-a venit ideea filmului, si cum ai reusit sa convingi asa actori cunoscuti sa joace in el?
Ciprian
: Ideea nu mi-a venit mie ci scenaristei Simona Ghita, e bazat pe un caz real. Ea a venit la mine, mi-a prezentat proiectul si am acceptat sa il facem. Actorii a venit deoarece era un scenariu bun si cred ca au inteles ca poate iesi un film bun, m-am intalnit cu ei si se pare ca i-am convins. Le mutumesc si pe aceasta cale ca au fost alturi de mine in acest demers.

Emanuel: De ce titlul Interior. Scara de bloc?
Ciprian: Pentru ca e o poveste care se intampla in Interior. Scara de Bloc (rade)

Emanuel: As vrea sa facem o comparatie intre Interior. Scara de bloc, un film care se bazeaza pe dialog si Lunch Time, care este un film mut. De ce?
Ciprian
: Sunt doua filme diferite. In Interior. Scara de bloc, actiunea se bazeaza pe dialog, pentru ca genul ala de situatii nu ai cum sa-l construiesti altfel, iar la Lunch Time… In primul rand evenimentul pe care se bazeaza povestea este foarte vizual, si mi-a ramas in minte doar o chestie vizuala. Si am inceput sa construiesc… Si am ales versiunea asta ca aveam nevoie de un nivel de sensibilitate creat doar din simturi. Cred ca orice fel de dialog, oricat de bine ar fi fost scris, cred ca ar fi murdarit. Si nu mai simteam nevoia de a avea dialog in acea poveste.

Emanuel: Cum ai ajuns sa participi la proiectul Un barbat urmareste o femeie, si care este menirea lui?
Ciprian
: Menirea lui era aceea de a ne uni cativa tineri regizori si a realiza ceva care sa ne reprezinte. Nu stiu cat am reusit, dar pentru mine a fost o exerienta interesanta.
Vroiam sa ne prezentam pe noi, ca tineri cineasti, “uite suntem aici… existam… putem…”. Este un proiect total independent, facut din banii nostri, ai celor 6 regizori. A fost gandit ca un debut colectiv, am ales o tema… ce ar fi daca un barbat urmareste o femeie… Si dupa aceea ne-a venit ideea ca dupa aceste scurte metraje care compun Un barbat urmareste o femeie, sa urmeze O femeie urmareste un barbat, care sa fie regizat de femei (rade). Lucru care se intampla. Proiectul a castigat finantare CNC si am inteles ca fetele vor intra in productie. Este vorba de Iulia Rugina, Eva Pervolovici, Radu Stanca si Miruna Boruzescu. Iar aceste doua calupuri vor fi unite intr-o structura de lung metraj si lansate pe marile ecrane din Romania.

Emanuel: Cum te-ai inteles cu ceilalti 6 colegi implicati in acest proiect? Ati purtat discutii despre cum vor arata filmele voastre?
Ciprian: E asta nu a fost usor, daca aduni 6 regizori intr-o singura camera sigur ai un spectacol garantat. A fost greu, fiecare avea imaginea lui despre acest proiect, dar pana la urma am ajuns la una acord… interesant.

Emanuel: Cu ce impresie te-au lasat participarile la Festivalurile internationale la care ai fost? Care a fost cea mai placuta experienta?
Ciprian
: Cannes, a fost prima mea data, am intalnit oamenii minunati acolo… a fost o experienta utila, dar abia dupa un an pot spune ca am inteles ce inseamna acel loc, acel festival.
Mi-a placut sa ma plimb in festivaluri, am cunoscut oamenii noi, interesanti, am vazut filme bune…

Emanuel: Pentru anul viitor ai in pregatire filmul de lung metraj. In ce stadiu te afli cu el, si ce-mi poti spune despre subiectul lui?
Ciprian: Aici cei din generatia mea – din care face parte si Paul Negoescu, directorul artistic al Timishort-ului – mai are mult de luptat. Sper ca in 2011 se va intampla, e inca in stadiul de script, scriu la el. Sper ca la anul sa fie gata si sa intram in faza doi, aceea de gasire a finantarii.

Emanuel: Cum ti se pare aceasta editie a doua a Timishort-ului? Cum te simti sa te intorci in Timisoara cu ocazia acestui Festival?
Ciprian
: E minunat, splendid. Am fost impresionat de cum a evoluat festivalul si sper sa creasca de la an la an, pentru ca Timisoara are nevoie de un astfel de festival. Si ma bucur ca exista.

Emanuel: In final, cateva cuvinte pentru vizitatorii CineFan.
Ciprian: Veniti la film, avem nevoie de voi!

ciprian1

Ciprian impreuna cu tatal lui sosit la proiectiile de la Cinema Studio din cadrul Timishort 2010.

Lasă un răspuns

Top