You are here
Home > Headline > Regizoarea Iulia Rugina: „Sunt o CineFana”

Regizoarea Iulia Rugina: „Sunt o CineFana”

Iulia Rugina s-a nascut pe 2 august 1982 in Bucuresti.

A absolvit sectia de regie de film si televiziune din cadrul Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L. Caragiale” din Bucuresti in 2006.

A regizat in timpul scolii 4 scurt metraje si a lucrat la alte peste 20. Filmele sale (Vineri in jur de 11 si Buna Cristina! Pa Cristina! au fost prezentate si premiate la importante festivaluri de film internationale – Cleremont Ferrand, Cottbus, Oberhausen, Munchen, Ludwigsburg, TIFF etc).

iuliarugina1

IULIA RUGINA.

Filmul sau de absolventa Vineri in jur de 11 a castigat premiul special al juriului si premiul pentru cea mai buna actrita la Festivalul de Film Studentesc CineMAiubit si a fost nominalizat pentru cel mai bun scurt metraj la Premiile Gopo 2007.

In 2007 Iulia Rugina a fost nominalizata la Premiile Radio Romania Cultural pentru merite in film in anul 2006.

Pana in prezent a realizat partea de proiectie si sound design pentru spectacolele de coregrafie Fragmente si Dear Diary. A semnat adaptarea pentru teatru radiofonic dupa Barbierul din Sevillia, nominalizata cea mai buna piesa de teatru radiofonic la Prix Europa 2008.

Din 2007 a fost coordonator principal al proiectului LET’S GO DIGITAL – workshop de film pentru elevi de liceu, organizat de Asociatia pentru Promovarea Filmului Romanesc si Festivalul International de Film Transilvania.

In aceasta luna va regiza scurt metrajul Museum of Broken Relationships din cadrul proiectului SARAJEVO CITY OF FILM si se afla in faza de pre-productie cu scurt metrajul Tabasco, urmand in 2011 si primul lung metraj Breaking News.

Iulia Rugina a participat la Programul CineFAN din cadrul Festivalului International de Film de la Iasi, fiind a treia invitata pentru a prezenta elevilor din Iasi filmele ei. Iata mai jos un interviu cu regizoarea Iulia Rugina, in care puteti afla mai multe despre ea, dar si despre proiectele viitoare ele ei.

iuliainterviu

IULIA RUGINA si cu mine la Carturesti din Iasi, unde am realizat interviul.

Iulia Rugina: Sa nu ma intrebi lucruri grele! Te rog! (rade)
Emanuel Lazarescu: Pai am sa pun si asta sa stii! (radem amandoi)

Emanuel Lazarescu: Prima intrebare ar fi cum ti s-a parut atmosfera de aici, din Iasi?
Iulia Rugina
: Foarte tare. Cu totul. Foarte receptivi cei din sala. E intotdeauna bine sa vada lumea filmul tau si sa reactioneze pozitiv. Nu are ce sa fie rau in asta. Si faptul ca au pus intrebari, si au avut pareri… e un feedback foarte misto si folositor.

Emanuel: Cum ti se pare Programul CineFan pe care l-am initiat aici la Iasi?
Iulia
: Foarte bun si el. Totul e foarte bine (radem amandoi spumos). Nu, pe bune… mi se pare ca acest contact direct intre oamenii care fac filme si oamenii care se uita la filme, sau care nici macar nu apuca sa vad astfel de filme de scurt metraj… acest lucru nu poate fi decat folositor. Atat pentru regizor, cat si pentru cei care participa. In sensul a ceea ce ziceam mai devreme, despre feedback si reactie… Cred ca e interesant si din punctul de vedere al celor care vin sa se uite la aceste filme. Vorbesc cu un om al carui film il vad, si vad cum se ajunge de acolo – acolo. Si ce inseamna toata munca la un film. Deja e un pas inainte. O data in intelegerea unui film, si o data un pas inspre lumea asta… Adica se apropie cele doua lumi: spectator si om din spatele filmului.

iuliarugina6

IULIA RUGINA la filmarile pentru Vineri in jur de 11.

Emanuel: Te asteptai la reactia asta de aici? Am vazut ca ti-au pus niste intrebari foarte complicate…
Iulia
: Da, asa e… M-au intrebat la un moment dat despre un film pe care nu-l vazusem, si nici nu auzisem de el. Inseamna ca… sa-mi fie rusine ca sunt aici (rade). Asta inseamna ca e un gen de feedback foarte sincer si nealterat de nimeni. Ei vad filmul si comenteaza ce vad. E o sinceritate care nu e ascunsa de nimic. Unii dintre ei au si alte repere, mai multe decat ma asteptam, iar unii dintre ei au exact genul ala de receptivitate pe care il iei de bun. Nu are nimic in spate, e foarte pe bune. Si pentru mine asta e foarte important. Un om care nu are nici o legatura cu filmul, nu are studii de specialitate si se uita la filmul meu. Si spune ca i-a placut sau nu si discuta cu mine despre astea. E foarte misto.

Emanuel: Am vazut ca una din intrebari s-a referit la muzica din filmele tale. Am observat ca muzica este foarte importanta si prezenta in filmele tale, mai ales cele de inceput. Cum alegi piesele?
Iulia: Mi se pare ca eu am avut o evolutie foarte amuzanta legata de muzica din filme. Pentru ca in primul an simteam nevoia sa pun toata muzica in film, cat mai multe piese. Cred ca aveam 5 piese in filmul de anul I, si am ajuns pana la anul IV in care am avut una singura… cred ca tendinta este ca in primii ani de facut filme sa te spijini foarte mult pe muzica, sa te ajute cu actiunea; cateodata te sprijini si pe versuri. Ceea ce e cam aiurea, pentru ca versurile melodiei nu-ti ridica dramaturgia. Aia trebuie sa fie oricum. Cam asta e tendinta. Si pe urma, pe masura ce cresti, si scenariile se dezvolta si filmele au coerenta, muzica vine doar sa completeze, sa intareasca si sa puncteze. Cel putin eu am ajuns ca in final sa nu ma mai sprijin pe muzica, vorbesc de Vineri in jur de 11, asa cum m-a spijinit in filmul de anul I. M-am speriat un pica cum cand l-am vazut… e un maaaare videoclip de 10 minute (rade). Si cu muzica… ce m-ai intrebat?…. (rade copios)…

iuliarugina2

IULIA RUGINA si CARMEN GAVRILA la filmarile pentru Buna Cristina! Pa Cristina! (Foto arhiva personala Iulia Rugina).

Emanuel: (razand) Cum iti alegi muzica…
Iulia: Pana acum, alegeam din faza de scenariu. La Cristina a fost mai simplu pentru ca aveam preferinte foarte clare pentru niste piese din copilaria noastra, a celor 4 scenariste. Copilaria si adolescenta. Si le luam de acolo. Pentru ca era o chestie foarte nostalgica si de privit inapoi. La Vineri stiam melodia si mi s-a parut ca merge foarte bine pe antiteza. La Vineri insa acum, am facut o modificare importanta si avem muzica originala pe film. Pentru ca nu aveam drepturi pe prima piesa si am zis ca e bine oricum sa avem o muzica “de acolo”, care sa fie a lui. Prin urmare am lucrat cu doi compozitori, Mihai Dobre si Alex Pop, si ei au facut o bucata noua care s-o inlocuiasca pe cea veche, fara sa o copieze. E altceva. Si mie mi se pare ca merge foarte bine. Acum a fost prima data cand l-am aratat aici in aceasta noua varianta. Si mi s-a parut ca e OK. Mi-a zis si cineva din public ca e mai bine decat inainte, ca vazuse si versiunea mai veche. Si a fost foarte dragut (rade).

Emanuel: Intr-un interviu de mai devreme glumeai ca astazi a fost o “integrala Iulia Rugina”. Si am vazut ca reactia publicului a fost foarte OK, chiar si la documentarul pe care tu initial ai zis ca poate nu-l arati… Dar publicul s-a aratat doritor sa-l vada si mi-a placut reactia asta a salii “Daaaa, sa-l vedem si pe acela!”. Cred ca te-a bucurat asta. As vrea s-o luam incet-incet si sa-mi spui cate doua-trei cuvinte despre fiecare film pe care l-ai prezentat azi.
Iulia: Pai primul a fost Pierdut cap papusa, filmul meu de anul I, pe 16 mm, alb-negru, fara dialog, foarte multa muzica cum am zis… (rade) videoclipul de 10 minute. E o parodie la filmele de actiune gen Rambo, Terminator si asa mai departe… cu copii. Cu actiunea in jurul unei razbunari (rade) si a unui cap de papusa (radem amadoi) pierdut sau rapit.

Al doilea a fost documentarul de anul II. Toate sunt facute in asa fel din cauza temei pe care o aveam in UNATC. Pentru ca toate sunt filme studentesti. Asa, deci documentarul de anul II se numeste Lebada nr. 3 si este despre o balerina de la Opera Romana.

Filmul de anul III Buna Cristina! Pa Cristina! este povestea unei fete de 13 ani care traieste prima iubire, imposibila, pentru ca “obiectul iubirii ei” (rade) are 26 de ani si este vecinul ei… Asta si toate dramele prin care trece o fata o data cu prima iubire.

iuliarugina7

IULIA RUGINA la filmarile pentru Vineri in jur de 11. (Foto arhiva personala Iulia Rugina).

Si ultimul film, Vineri in jur de 11 este filmul meu de licenta si este despre o…. (rade)… Despre ce e Vineri? (rade) Mi-e greu sa spun la asta, la celalalte e mai simplu (radem amandoi). Zi-mi tu aici, completeaza tu aici (rade).

Emanuel: Pai iti zie eu ce am inteles…
Iulia: Asa, si eu iti zic daca ai dreptate (rade).

Emanuel: Pai stiu ca filmul a pornit de la o intamplare adevarata si ne reda cum o intamplare tragica sau o intamplare rea din viata ta, te poate schimba, nu? Pe parcusul unei zile chiar… si influentele celor din jurul tau asupra ta.
Iulia: Da, si cum ajungi sa treci de la victima la agresor, intr-un proces foarte logic, foarte sec si foarte de inteles… nu justificabil, dar explicabil. Cam asta e macanismul care se intampla in film. Si porneste si de la o experienta proprie. Si da, am omorat un om acum doi ani (radem amandoi copios).

Emanuel : Asta da exclusivitate pentru CineFan! (rad)
Iulia: (razand) Asta n-am mai spus-o la nimeni, da, in exclusivitate pentru voi. L-am calcat cu masina (rade copios).

Emanuel: De repetate ori, pana l-ai omorat…
Iulia: (razand)  Pentru ca merita!!! Glumesc, evident. Da… si atata, astea au fost filmele pe care le-am aratat azi.

iuliarugina4

IULIA RUGINA pe platourile de filmare la Buna Cristina! Pa Cristina! (Foto arhiva personala Iulia Rugina).

Emanuel: S-a vorbit azi foarte mult depre Vineri in jur de 11 la aceasta intalnire. Si chiar tu ai dat foarte multe amanunte din timpul filmarilor… si problemelor pe care le-ai avut. Uite o chestie pe care n-ai spus-o… Cum ai ales-o pe actrita din film? Care este extraordinara si a luat chiar un premiu pentru interpretare la CineMAiubit, nu-i asa?
Iulia
: Da. Irina Velcescu este foarte talentata. Eu am mai lucrat cu ea la un spectacol de coregrafie la care am avut nevoie sa facem o proiectie. Si acea proiectie era un film de 2 minute cu personajele care dansau. Irina dansa, prin urmare a aparut si in film, am lucrat foarte, foarte bine si am zis sa incercam. Si a iesit foarte bine lucrul cu ea. Pentru ca este foarte talentata. Si pentru ca are in acelasi timp un amestec de fragilitate si nebunie si putere si slabiciune pe fata si din joc. Si a dat foarte bine…. Cel mai greu a fost cu durerea de cap… Cum joci o durere de cap… si mi se pare ca i-a iesit.

Emanuel: Legat de o poveste amuzanta pe care mi-ai spus-o azi, pentru ca am avut prilejul sa stam destul de vorba in masina in drum spre Iasi…
Iulia: 7 ore… (razand)
Emanuel: Da, 7 ore din cauza unui GPS care ne-a dus pe un drum ocolitor…
Iulia: Un GPS numit Ioana… (razand)
Emanuel: Da Ioana… Revenind la intrebare… mi-ai spus ca ai luat un premiu pe care l-ai castigat fara sa stii…
Iulia: Da, a fost foarte amuzant. Cu Cristina, la Festivalul de Film Muuuvi. De care eu nu numai ca nu stiam, dar nu stiam nici ca filmul meu a fost trimis acolo, si n-as fi stiut probabil niciodata… (rade). Dar, am fost la un moment dat la un workshop in Budapesta si vorbeam cu unul dintre organizatorii workshopului, si mi-a zis absolute intamplator “Am fost in juriu la un festival si am vazut un film foarte tare”. Zic eu “Ei na!”. Si el “Da, era cu o fata de 13 ani, care era indragostita…”. Si zic eu “Cum se numea?”,Hi Cristina! Bye Cristina!”. Iar eu “e filmul meu!”.  Si el “Ti-am dat premiu!”. Si asa am aflat ca am luat premiu. Si am sunat la scoala, si intr-adevar luasem premiu. Si a fost foarte dragut…

Emanuel: Si trofeul ziceai ca e foarte dragut.
Iulia: Da, se cheama Muuuvi, cu 3 de u. Si e o sticla de lapte goala si scrie pe ea Muuuvi. Mi se pare foarte tare.

Emanuel: Si spuneai ca e cel mai haios trofeu pe care il ai…
Iulia: N-am atat de multe… (rade)
Emanuel: Deocamdata (rad).
Iulia: Sa speram! (rade)

iuliarugina3

IULIA RUGINA impreuna cu echipa de filmare din anul I la UNATC. (Foto arhiva personala Iulia Rugina).

Emanuel: Azi am aflat lucruri noi. Despre tine si despre inceputurile tale. Spune-mi cum ai ajuns sa faci regie, ca am auzit ca ai avut si alte “meserii”. Ca si fratele meu, care a incercat multe pana sa ajunga fotograf…
Iulia: Da? Ce?
Emanuel: Pai a fost bucatar, patiser, mecanic auto, maseur…
Iulia: Pai da. Si eu am fost prima data la 17 ani secretara, ca nu aveam bani sa ma duc la mare. Si am lucrat o luna intr-o fabrica de chimie, eu neavand nici o legatura cu chimia, si de aia a fost o luna. Dupa care… Eu m-am hotarat prin clasa a opta sa fiu regizor. Nu stiam ce inseamna asta, si am fost la o filmare unde am facut figuratie. La Castel Film era, un film american, in care trebuia sa stam la masa, noi copiii… ca aveam 14 ani, si sa mancam sandvisuri. Si am mancat foarte multe sandvisuri. Si ma uitam la oamenii aia… nu stiam ce fac ei. Cel mai mult imi placea ala care batea clacheta (radem amandoi). Si am zis “Aia vreau sa fiu!” (rade). Dar n-am luat treaba asta niciodata in serios, pana in clasa a 11 cand am zis ca vreau sa fac regie. Am inceput sa vad filme, si tot. Eu nu-mi pusesem niciodata problema, pentru ca nimeni din familia mea nu avea legatura cu filmul. Majoritatea regizorilor spun ca s-au apucat de regie pentru ca asa au simtit. Eu m-am apucat ca mi-a placut prima data cum arata o echipa de filmare. (zambeste) Si dupa aia, m-am pregatit un an, am facut cursul ala la ATF. Dupa care am dat examen, si am picat. Si a fost sfarsitul Universului meu. Pentru prima data. S-a mai intamplat o data dupa aia (zambeste). Si am picat si am zis ca nu dau in alta parte, pentru ca nu vreau sa fac altceva. Si m-am angajat undeva, nu neaparat pentru bani, ci pentru ca daca stateam acasa un an, o luam razna… si m-am angajat a doua zi intr-un restaurant italienesc – chelnerita. Pentru ca nu cereau nici o experienta cei de acolo si am invatat pana la urma. Si vreo 4-5 luni am fost chelnerita. Timp in care ma duceam la munca, dupa, la cursurrile de pregatire (din nou!) si seara la cinemateca. Vedeam tone de filme. Si dupa aia am dat iar anul urmator, si am intrat.

Emanuel: Deci daca e sa se intample, pana la urma se intampla.
Iulia: Da, daca e sa ramai fixat pe ceva, si eu am cam ramas… Ca nu prea stiam ce sa fac altceva. Probabil ca m-as descurca si in altceva, dar nu mi-ar placea…

iuliarugina5

Fericire mare: IULIA RUGINA, impreuna cu echipa de filmare de la Buna Cristina! Pa Cristina!, la finalul fimarilor. (Foto arhiva personala Iulia Rugina).

Emanuel: Mai ai putin si pleci la Sarajevo… cum ai ajuns sa pleci acolo si ce vei face acolo?
Iulia: Fac un film de scurt metraj. Adica il regizez! Yey! (rade). E un film finantat de Festivalul de Film de la Sarajevo. Eu am aplicat la Proiectul Sarajevo City Of Films, care e pentru fostii participanti la Talent Campus la Sarajevo. Eu am fost acum 2 ani la Talent Campus, am aplicat anul asta in ultima zi de deadline, ca asa fac tot timpul (rade) si practic ei ofera finantare pentru 5 proiecte internatioanale, cu actori din tari diferite de a ta. Filmate toate in Sarajevo, cu legatura cu Sarajevo si produse de o companie de acolo. Mi-au selectat scenariul si urmeaza sa plec in doua saptamani, pentru pregatire si filmare in mai. Pe urma trebuie sa fie gata in iulie. Si se pare ca vor avea premiera la Sarajevo in luna august, cand este festivalul.

Emanuel: Poti sa-mi spui doua-trei cuvinte despre el?
Iulia
: Se numeste Museum of Broken Relationships, si se numeste asa pentru ca Muzeul acesta chiar exista, si nu pentru ca sunt eu poeta. Si… atata.

Emanuel: Cred ca titlul spune multe..
Iulia: Da, si e mai bine sa spuna doar titlul deocamdata (razand). Pentru ca poate iese prost filmul si atunci sa pot s-o dau la intors (rade copios).

Emanuel: Eu iti urez multa bafta. Stiu ca mai ai un proiect de scurt metraj si unul de lung metraj pentru anul viitor…
Iulia: (zambind) Da, aceleasi…
Emanuel: Aceleasi, dar asteptam revenirea spectaculoasa a Iuliei Rugina
Iulia: (rade) Si noi…
Emanuel: Da, echipa voastra fantastica, echipa fetelor… Aveti un nume?
Iulia: Da, avem o Asociatie acum – Control N. de la New.
Emanuel: Pai spune-ne cate ceva despre ea… cand a fost infiintata…
Iulia: Pai in ianuarie 2009. Atunci am cam luat-o din nou de la 0. Deci Control N. pentru ca se potriveste. Este o Asociatie Culturala, si vrem sa facem proiecte culturale. Cam ce faceti si voi cu Asociatia voastra. Workshopuri, ateliere de scenaristica. Noi lucrand foarte tare pe scenarii, ne dam seama cat de importanta e partea asta, si ne dam seama ca nu e nimeni care sa te ghideze pe acest drum. Si acum avem un concurs de scenarii despre care o sa va anuntam zilele astea. Noi oricum faceam genul asta de proiecte separat. Si eu si Oana Rasuceanu si Ana Agopian, si am zis ca e mai bine sa le facem impreuna. Pentru ca e foarte important sa ai pe cineva alaturi care sa-ti dea o directie. Eu n-am avut… e nasol in clasa a XII-a sa nu ai pe nimeni sa te ghideze. Si atunci am spus, de ce sa n-aiba alti oameni ce n-am avut noi…

Emanuel: Cine face parte din aceasta Asociatie?
Iulia: Oana Rasuceanu, Ana Agopian, Iulia Rugina – fondatori si Adriana Racasan si Andraga Romagno, membri. Deocamdata. O sa mai avem si alti membri.

Emanuel: In final iti urez multa bafta cu proiectul de la Sarajevo. Abia astept sa-l vad.
Iulia: Multumesc.

Emanuel: Spune-mi cate ceva si pentru vizitatorii site-ului, pentru ca tu stiu ca intri frecvent pe CineFan.ro…
Iulia: Da, sunt o CineFana (rade). Sa intre in continuare pe site-ul vostru! Si sa dea search “iulia rugina” ca gasesc filmografia completa! (rade) Sa-mi apara acolo multe vizualizari, sa-mi iau bonus pe CineFan! Sa ma pui pe homepage! (rade copios).

Emanuel: De ziua ta…
Iulia: Da, da, o poza mare acolo (rade).

Emanuel: Mersi mult!
Iulia
: Si eu multumesc!

iuliarugina8

Pentru posteritate: Eu impreuna cu IULIA RUGINA la Carturesti Iulius Mall din Iasi.

One thought on “Regizoarea Iulia Rugina: „Sunt o CineFana”

  1. Bravo, Iulia! Esti o voce speciala & fresh in peisajul scurt-metrajului de la noi. Mult succes cu toate proiectele tale/voastre si cu debutul in lung-metraj! Girl power!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Top