You are here
Home > Generale > Interviu Felix Crainicu (Hipioti si Bolsevici)

Interviu Felix Crainicu (Hipioti si Bolsevici)

Pe 3 martie am fost invitat la o piesa de teatru. Cei care ma cunosc, stiu ca prefer filmele pentru ca am fost pana acum la cateva piese de teatru care m-au dezamagit.

Insa ce am vazut la La Scena in acea seara m-a incantat pe deplin. Este a doua oara in viata cand o piesa de teatru reuseste sa trezeasca in mine sentimente de bucurie.

Hipioti si Bolsevici a fost piesa de care aveam nevoie, a fost o “felie” de viata care a reusit sa ma invioreze, sa ma faca sa rad si sa ma binedispuna la maxim.

M-am bucurat ca am dat curs invitatiei Flaviei si ii multumesc inca o data pentru ca s-a gandit la mine, desi fac parte din tabara “celor din cinema”.

Revenind la piesa, Hipioti si Bolsevici este o comedie care are in centru un triunghi amoros in plina epoca hippie – inceputul anilor ‘70 in Vancouver, Canada. Este vorba despre Star (Ela Ionescu), o tanara de 26 de ani care cauta sa-si gaseasca drumul in viata.

Ea are de ales, dintre doi “pretendenti”: Jeff (Lari Giorgescu), de 19 ani – un dezertor american care o iubeste si Allan (Mihai Cuciumeanu), de 32 ani – fostul militant hippie ajuns vanzator de asigurari pe care ea il iubeste…

Ce va invinge pana la final? Poezia sufletului sau siguranta zilei de maine? Intrebarile nasc optiuni, iar optiunile nasc alegeri…

In finalul piesei, va garantez, o sa murmurati alaturi de Jeff  “Opresc ploaia”.

Eu am facut-o.

Chiar inainte sa incep sa aplaud aceasta piesa care trebuie neaparat vazuta.De aceea, fac o mica abatere de la tema blogului si site-ului (cinematografia) si am sa va prezint un interviu exclusiv realizat de mine cu regizorul acestei piese de teatru, Felix Crainicu.

Iar cine doreste sa vada piesa, maine (joi 12 martie 2009) are o noua reprezentatie la La Scena.

felixcrainicu

FELIX CRAINICU pe „motor”.

Emanuel Lazarescu: Lumea te cunoaste mai ales din radio… Cum ai ajuns sa te implici intr-un astfel de proiect de teatru? Este o alta pasiune a ta?
Felix Crainicu
: Da, este o pasiune mai veche… M-am “jucat” de-a teatrul de mult, in variante neoficiale. Pe urma am decis ca e cazul sa o fac serios. Am dat la ATF, regie teatru… si acum termin facultatea… Mai bine mai tarziu decat niciodata (rade). Mai exact, Hipioti si bolsevici este examenul meu de absolvire…  este un proiect de scoala, desi nu pare asa.

Cum ai ales acest proiect? Cand ai auzit prima data de el?
Mi-am dorit foarte mult sa fac o piesa despre ceva care sa imi placa, sa ma pasioneze… Perioada hippie mi-a fost mereu aproape de suflet. In plus, mi-am dorit sa fac o piesa noua in Romania, nejucata pana acum aici. Asa ca am aplicat tehnici moderne si am dat pe google “hippie” si “teatru”. Au aparut cateva piese, asta mi s-a parut cea mai atractiva. Ma rog, am vazut titlul si sinopsisul cartii, am investit 35 de Euro, sau cam asa ceva, am cumparat cartea. Un an mai tarziu piesa se joaca, iar prima reprezentatie a avut loc in prezenta autorului piesei, Amiel Gladstone care a venit special in Romania pentru a vedea montarea.

Stiam ca Amiel a venit la reprezentatie, chiar vroiam sa te intreb cum l-ai convins?
Pai nu a fost prea mare bataie de cap. A zis singur ca vrea sa vina. “Nenorocitii” astia de civilizati au tot soiul de programe de sustinere a culturii, asa ca omul mi-a cerut o invitatie oficiala, i-am trimis-o, el a aplicat la programul respectiv si a primit bani de la guvern sa vina. A avut drumul platit de guvernul canadian. E un superbaiat, nu are nici un fel de aere, toti l-am placut aici. Oricum, pentru el a fost ceva exotic, cineva dintr-o tara mica si indepartata sa-i monteze piesa…

Ai avut probleme cu drepturile de punere in scena a piesei?
Nu, nici o problema. I-am explicat lui Amiel care e situatia, ca e un proiect de facultate si a fost de acord sa o montez. Pe urma, cand i-am spus ca avem sansa sa o jucam intr-un teatru in mod regulat mi-a data acordul sa o jucam cat si unde vrem.

Cum a reactionat la vederea piesei pe care a scris-o? Si i-a tradus cineva? Ca banuiesc ca nu stia romana…
Toate semnalele au fost pozitive… I-a placut, s-a bucurat. A vazut reactiile salii, a inteles ce si cum… Nu i-a tradus nimeni. Haios a fost ca era si cu prietena lui din Germania care nu stia nici o boaba romaneste si nu stia nici piesa… De la ea am avut cel mai bun feedback – faptul ca nu s-a plictisit mi-a aratat ca suntem pe drumul cel bun. Ideea e ca nu cred ca Amiel avea nevoie ca cineva sa si traduca, isi cunostea “copilul” bine… Ma rog, ce a mai ramas din el, ca ceea ce se vede acum este cred mai putin de jumatate din textul original.

Cum ai hotarat ce sa schimbi, si ce ai schimbat fata de textul original?
In original erau multe teorii si filosofii din perioada hippie. Nu ma interesau. Vroiam povestea celor 3 simpla si fireasca, sa fie inteleasa de toti. Cine vrea sa citeasca despre Vietnam are wikipedia la indemana. Am vrut sa fie ceva in care cei din sala sa se recunoasca, si pentru a pastra ideea de ani ‘60-‘70 totusi, am adaugat bucati de text – un manifest yippie, sloganuri din perioada respectiva, un poem keruac. Ma rog, lucruri care sa ma ajute sa fac povestea asa cum am dorit-o: mai umana, mai putin filosofica.

Piesa este extrem de amuzanta, si toata sala radea in hohote. Cat de grea a fost adaptarea, ma gandesc la traducerea glumelor, etc…
Aici am lasat imaginatia sa zburde. Am cautat un limbaj pe care l-am considerat amuzant… si, in plus, sunt destule poante care au venit de la actori. Tot ce a fost bun a ramas. Preocuparea mea majora a fost sa fac situatiile sa fie amuzante, restul a venit de la sine. Traducerea este a mea, am lucrat la ea ceva vreme sa ajunga asa… vreo 2 luni tot mi-a luat pana a capatat aspectele comice de acum.

hipioti2

LARI GIORGESCU, ELA IONESCU si MIHAI CUCIUMEANU.

Cum ai ales actorii?
Pe Lari Giorgescu il stiam de mult, am mai lucrat cu el. Mi s-a parut ideal pentru rolul Jeff. Ela Ionescu mi-a fost recomandata de un prieten si mi-am dat seama de cum am vazut-o ca ea e Star… are un talent fantastic si toate calitatile sa dea viata unui asemenea personaj. Mihai Cuciumeanu este cel care are cea mai dramatica schimbare in interiorul piesei, si am crezut de la inceput in el ca poate sa fie Allan. Cristina Barna (Papusi – Big John) imi e prietena veche, de asemenea am mai lucrat cu ea si stiam ca stie ce face si ca va da suflet piesei. Iar Flavia Giurgiu face parte din echipa dincolo de piesa, fiind asistenta de regie.

Cum ai ales muzica din piesa, melodiile? Si care sunt acestea?
Pai muzica am ales-o in primul rand pornind de la ideea piesei  –  personajele vin de la un concert Led Zeppelin… asa ca am mers mult pe Led Zepp. Imi si place foarte mult trupa asta, e drept. Plus ca e ideala pentru perioada respectiva. Dincolo de Zepp mai am o piesa Beatles… Cea de “baza”, sa ii zic asa… este piesa care apare in doua momente vitale ale piesei. As spune ca e ideala pentru ce vrem noi sa subliniem acolo. Dar mai multe nu spun sa nu rapesc placerea celor care nu au vazut piesa. Daca vrei si titlurile, de la Led Zepp – avem Immigrant song, Since i’ve been loving you, D’yer mak’er, Going to California… plus ceva secvente din concertul “Song remains the same” la inceput. Iar de la BeatlesI’ve just seen a face.

Care a fost drumul piesei spre public? Cand a fost prima reprezentatie, si cum ati gasit locatia?
Prima reprezentatie a fost pe 17 ianuarie 2009. Am ales La Scena pentru ca imi place foarte mult spatiul acela. In plus, e perfect pentru mansarda lui Star, in care ploua si care aproape sta sa cada. Ce sa spun, trebuie sa ii multumesc lui Dan Hornoiu, managerul Teatrului care m-a ajutat cu sala. Fara el, piesa ar fi avut un drum mai intortocheat.

De cate ori s-a jucat pana acum piesa?
Maine – 12 martie 2009 – o jucam a 6-a oara. Luna asta se va mai juca de inca 2 ori… de luna urmatoare se va juca de 3 ori pe luna La Scena si probabil de cate 10 ori la Targoviste si poate Giurgiu. Piesa este invitata la StudentFest – Timisoara si TIFF – Cluj.

hipioti3_interviu

Echipa Hipiotilor acordand un interviu.

Ai pomenit de TIFF. Te-ai gandit vreodata sa faci un scurt metraj cu povestea din piesa? Sau chiar un lung metraj low budget? Ma gandesc ca anul trecut, o alta piesa de teatru, Elevator a avut acelasi drum – de la teatru la cinema.
Da, imi doresc mult. Deocamadata insa nu imi dau seama ce presupune asta. Dar imi doresc mult sa incerc asta.

Te tenteaza regia de film?
Da, este ceva care ma atrage. Repet, deocamdata nu imi dau seama foarte bine care sunt micile dedesubturi ale acestei arte (cele de dincolo de arta, care te macina si se pun in calea avantului). Dar cand va veni vremea, voi face acest pas, mi-l doresc. Probabil ca un scurt metraj ma va face sa imi dau seama mai bine care e povestea filmului vazuta din spatele camerei. Iti promit ca vei sti primul despre ce e vorba.

Ce proiecte de viitor ai pe partea de teatru?
Stii cum e aici. De multe ori habar nu ai ce iti rezerva ziua de maine… sunt mai multe proiecte care ma “batuie” si carora vreau sa le dau viata… si iti pot spune ca unul ar fi chiar o premiera absoluta pentru scena romaneasca. Daca se vor potrivi aspecte din acestea “perfide” (gen – bani, programe, bunavointa, rabdare etc) din partea unor oameni… ar trebui spre iarna sa avem o premiera speciala pentru Romania.

hipioti1

Echipa Hipiotilor dupa un spectacol.

In final, pune-te in locul spectatorilor care n-au vazut inca Hipioti si Bolsevici. De ce ar trebui sa vina la spectacol sa o vada?
Eu personal m-as duce pentru ca m-ar intriga titlul. Ma intereseaza perioada si mi s-ar parea atractiva ideea de triunghi amoros in epoca hippie. Cam astea ar fi motivele daca nu as sti nimic despre piesa decat ce am vazut pe net, sa spun…

Multumesc si in final un salut pentru vizitatorii CineFan.ro 🙂
Iuui… Pai in primul rand vreau sa iti multumesc tie, pentru ca stiindu-te un fan inrait al filmelor nu pot decat sa ma bucur si sa fiu foarte surprins ca ne oferi si noua un spatiu la tine in pagina… sincer, multam’ fain… Pentru cititorii CineFan – vedeti filme bune, pentru ca sunt multe, mergeti la teatru, pentru ca este o alta lume… si iubiti-va mult si sincer. Hipiotii o fac 😉

 hipioti4_amiel

“Your production is just right – funny, sexy, wild and true. I love Mihai, Ela and Lari in the roles.
(Spectacolul tau este asa cum trebuie – amuzant, sexy, salbatic si adevarat. Imi plac Mihai, Ela si Lari in roluri)”.

AMIEL GLADSTONE (foto in mijloc) – Bucuresti, ianuarie 2009.

2 thoughts on “Interviu Felix Crainicu (Hipioti si Bolsevici)

  1. „…un poem keruac” — este vorba despre Jack Kerouac, scriitor si poet american din generatia „beat”, anii ’50.

  2. am fost aseara la piesa si este minunata si o recomand si eu cu caldura.
    m-am bucurat sa gasesc acest interviu. Multumesc.

Lasă un răspuns

Top