IIFF 2009: Drag Me to Hell – review
Dupa trei episoade in care s-a jucat de-a spiderman-ul pe pereti, Sam Raimi se intoarce la horror-ul din care s-a nascut. Iar cei ce au ratat filmul ieri, au inca o sansa sa vada reincoronarea lui Raimi ca indubitabil maestru al filmului horror.
In Drag Me To Hell o individa anosta, functionara intr-o banca (cum altfel) se poarta urat cu o tiganca batrana care o blestema pe respectiva functionara. Astfel existenta tranchilizata a lui Alison Lohman incepe s-o ia incet, incet in jos spre o disperare fara fund.
Drag Me To Hell e o marioneta in mainile abile ale lui Sam Raimi, controlul lui asupra filmului si asupra reactiilor spectatorului este pur si simplu perfect, de o acuratete imposibila. In conditiile in care toata lumea cauta revelatii si inovatii in horror-ul de azi, Raimi se aseaza confortabil si increzator in pozitia suverana de veteran al genului si ne serveste o experienta de trait in sala de cinema. Numai in sala de cinema. Pentru ca numai acolo gore-ul, umorul si sperieturile oferite se pot bucura in totalitatea de onoarea cuvenita.
Film horror tipic lui Sam Raimi.Chiar nu ai cum sa nu-ti dai seama ca el e regizorul.Am vazut filmul “Drag me to Hell” de 2 ori si recunosc ca am ras.Mi-a adus aminte foarte mult the “Evil Dead”.Dupa parerea mea “Drag me to Hell” e cam copilaros dar starneste vreo 2,3 A-uri.Atept partea a 2-a (glumesc).
Lasa un comentariu!